Compresorul audio

     Am văzut mulți oameni din domeniu care încă nu înțeleg ce face mai exact compresorul și când trebuie folosit. Îl folosesc pe orice material, în orice situație, pentru că au văzut ei la profesioniști că ei folosesc pe tobe, pe bass și eu mai știu ce. Compresorul dacă nu este folosit cu moderație poate distruge total un material. Așa că astăzi mi-am propus sa explic pe înțelesul tuturor ce face compresorul și când trebuie să îl folosim.

classic-compressor
Așa arată un compresor audio clasic.

După cum vedeți în poza de mai sus, există mai multe controale: Threshold (măsurat în decibeli), Ratio, Knee, Attack (măsurat în milisecunde), Release (măsurat în secunde), Level (măsurat in decibeli). Am să încerc să explic pe înțelesul tuturor, printr-o povestioară care am auzit-o și eu la rândul meu.

THRESHOLD
Să presupunem că ești cu mama în mașină. Deja sună interesant, nu? Mama, în cazul de față, o să fie compresorul. În mașină se ascultă muzică la un anumit volum. Mamele, după cum știți, au o limită la care vor să asculte muzica, în cazul compresorului acea limită reprezintă THRESHOLD-ul. Adică, dacă în mașină dăm muzica mai tare decât este “setată” mama să asculte, ea va acționa, în funcție de alte criterii. Să presupunem ca volumul este de 75%, iar mama nu suportă volum mai mare de 60%, în acest caz, mama va acționa imediat ce sunetul trece de limita ei, 60%.

threshold
Threshold, nivelul la care acționează compresorul.

RATIO
Acum, cât de mult dă mama volumul mai încet, este reprezentat de RATIO. Adică, dacă îl dă la 60%, limita ei, înseamnă ca folosește un RATIO de oo:1 (infinit la 1), dacă nu îl dă mai încet, folosește un RATIO de 1:1, deci fără efect.

ratio
Ratio, câtă compresie este aplicată.

KNEE
     KNEE este reprezentat de felul cum dă volumul mai încet. Adică face o trecere lină de la volumul actual, la cel pe care îl vrea ea, sau o trecere mai bruscă.
Aveți o diagramă mai jos, ca să înțelegeți mai bine.

Compression_knee
Knee, trecerea de la Threshold la Ratio.
ATTACK
     În acest caz cred că puteți bănui cam la ce se referă. Nu, nu vă atacă mama, dar reprezintă acțiunea, cât de repede se întreaptă mama către butonul de volum, să îl dea mai încet. Cu alte cuvinte, cât de repede este aplicată compresia, de la momentul când materialul trece peste nivelul threshold-ului.
(Acest control difera ca valoare, de la compresor la compresor)
RELEASE
     Acest control este opusul ATTACK-ului, cât de repede se așează înapoi mama, după ce a dat volumul mai încet. Cu alte cuvinte, cât de repede trece compresorul de la ON la OFF, în momentul când materialul nu mai trece de nivelul threshold-ului.
(Acest control difera ca valoare, de la compresor la compresor)
GAIN
     Acesta este ultimul parametru. Ca să îl explic și pe acesta în povestea cu mama, trebuie să trecem puțin la nivelul fantasticului. În momentul în care mama dă muzica mai încet, dar voi vreți muzica tare, aveți un buton separat de volum la care mama nu are acces si nici nu o intereseaza cat de tare se aude după acest buton. Este ca și cum, mama este nevoită să suporte volumul dar fără a putea interveni, nu are jurisdicție (LOL). Cu alte cuvinte, dacă aplicaâi compresie, nivelul sonor al materialului scade, și ca să îl aduceți la un volum mai mare, la volumul necesar, folosiți acest control. Acesta mai poate fi găsit și sub denumirea de Makeup sau Output.
Când să folosim compresorul?
     Acum, ca să înțelegeți și mai bine, dacă avem un material audio cu fluctuații mari de volum (exemplu voce), ba încet, ba tare, și vrem să aducem materialul la acelaș nivel, folosim compresor. Nu toți pot cânta la acelaș volum și dacă ar cânta, nu prea ar putea pune caracter in voce, așa că folosim compresorul să aducem, aproximati, la acelaș nivel materialul, ca să putem înțelege mesajul transmis prin versuri și în părțile mai gălăgioase ale melodiei, nu numai în cele mai liniștite.
     V-am pregătit și un mic exemplu audio:
Fără compresie:
Compresie:

Ce vă pot asigura este că au același nivel maxim al sunetului. Poate unii aveți tendința să credeți că defapt al 2-lea exemplu are un volum al sunetului mai ridicat, dar nu este așa.
Sper că v-am făcut să înțelegeți cum funcționează compresorul, iar cât despre, când și cum trebuie folosit, rămâne la latitudinea voastră. Evident poate fi folosit și ca efect, dus la extrem, dacă asta se dorește. Cert este că dacă exagerăm, distrugem dinamica sunetului.
PS: Vreau să mai clarific un lucru, nu toate compresoarele au aceste controale, unele pot avea mai puține, altele mai multe, dar acestea sunt cele de bază care trebuie să le cunoașteți. Compresoarele mai pot avea și un modul Side Chain, un control pentru nivelul sunetului la intrare (Input), și altele, pe când altele pot avea mai puține decât în cazul de față.
Ce trebuie să mai știți este că, fiecare compresor are caracterul lui, unele pot fi transparente iar altele pot colora puțin materialul. Pentru a afla mai multe despre asta, consulta documentația compresorului pe care îl dețineți.

Toate cele bune,
Iulian Ionescu.

Articol preluat de pe http://iulian-ionescu.blogspot.com